beyond reason

viata asta nu e vesnica.
mai devreme sau mai tarziu, firul timpului se termina, pentru fiecare din noi. dupa cat timp ne-am setat atunci cand ne-am nascut din nou.
dar eu cred, ca atat timp cat inca mai respiram avem datoria sa traim fiecare clipa ca si cum ar fi ultima, pentru ca nu stim niciodata care va fi ultima.

si cred asta din ziua in care am inteles ca sunt boli pe care le poti face o singura data in viata.
pentru ca nimeni nu e obligat sa ma iubeasca din ziua in care o sa am o singura mana. sau un singur picior.
asa cum nimeni nu e obligat sa ma iubeasca daca sunt neagra pe dinauntru.
sunt oare?
respir in fiecare zi un aer care imi lipseste. in fiecare zi ma doare fiecare respiratie.
ignor, si nu trece. dar ignor, si zambesc soarelui pentru ca el stie cat de crunt ma doare fiecare zambet.
poate ca am gresit. nu-mi amintesc unde, asa ca poate am  gresit pana sa deschid ochii aici.
te rog soare, iarta-ma.
oare care e limita pana la care cei din jur pot accepta sa ma iubeasca?
oare care e limita pana la care cei din jur pot accepta sa ma cunoasca?

daca eu sunt pregatita pentru unconditional, nu inseamna nici pe departe ca ceilalti sunt asa superficiali ca mine. drept dovada, lumea din jur are credite de platit, copii de crescut, nu ca mine care am terminat povestile astea  de ceva vreme.
dar..
am obosit, dle Timp. i need air to breathe.

Leading a Team .. these days.

..everybody knows about teams and leaders these days.

well. tin sa va anunt ca the ruler of all time, is the Sun. pe planeta asta cel putin.
si in echipa din jurul lui, fiecare stea isi are locul si rolul ei. Soarele nu se straduie sa le schimbe miscarea, zborul, viteza, traiectoria. Pentru ca intelege ca daca ar face asta ar afecta, precum bataile aripilor de fluture intregul mers al universului.
si pentru ca iubeste atat de mult Luna, intelege ca trebuie sa o lase sa existe si sa-i lumineze noptile, cateodata si zilele, asa instabila si capricioasa cum e ea. Pentru ca asta iubeste la ea.
e o matematica  foarte exacta asta a stelelor.
Nu pot fi toate la fel, si nici macar nu trebuie sa incerce sa fie toate la fel. pentru ca fiecare din ele e minunata prin lumina cu care imbraca o parte a lumii.

I love you Pluto, even if it takes you much more time than I have in this life to get out of that influence that bothers me.

pe tabla de sah a lui Alice, conducatorul jocului este Regele. in jurul lui trebuie sa faca front comun echipa. echipa care joaca roluri diferite. si daca pierzi regina, exista mereu cel putin un pion care o poate rascumpara, atat timp cat regele are grija sa nu piarda in joc nebunii, caii sai turele. dar daca regina iti omoara restul pieselor, incepand cu pionii, cand va ramane doar ea pe tabla de sah, regele va fi putin descoperit de sub fustele ei. in mod cert, regina nu o sa il acopere, pentru ca ea e preocupata sa fie regina, si are mult mai  multa libertate de miscare, fata de rege, care e.. incet.

in echipa, in orice echipa, rolurile sunt clar delimitate.
daca iei un generator de idei si il pui sa organizeze lucrurile, o sa genereze un mare haos organizat.
daca iei un finalizator si il pui sa fie liantul echipe, nu o sa inteleaga niciodata de ce nu putem duce un lucru la bun  sfarsit.
daca conducatorul echipei isi pierde timpul incercand sa faca si el pe liantul, echipa o sa alunece incet spre haos organizat. in sange, cu morti.

ah, da.. orice asemanare cu realitatea e pur intamplatoare. Mercur.. :)

am auzit o chestie foarte tare zilele trecute: "ce trebuie sa faci daca liderul te conduce in zid?"
nu TREBUIE sa faci nimic. ca daca esti lider, stii ca cei care te urmeaza fac asta pentru ca ei cred in viziunea ta. si daca viziunea ta este ca trebuie sa murim toti in zid, bine. poate ca viziunea ta e ca vom distruge zidul daca intram toti in el. ar fi bine sa ne-o impartasesti. altfel, exista riscul sa nu fii liderul nimanui. pentru ca nimeni nu intelege viziunea neimpartasita. nu e nimeni obligat sa urmeze un lider. e liber sa aleaga sa nu faca asta.
leading is about belief.

bine ca incepe meciul (Italia - UK) si o sa vedem ce e aia echipa. ca la fotbal, toata lumea intelege ca sunt rolurile in echipa diferite. ca exista membri ai echipei care sustin echipa, ca exista stele care o duc mai departe.. si nimeni nu cere stelelor sa isi estompeze stralucirea, ba din contra. toti am vrea ca stelele sa straluceasca mai tare la fiecare meci al echipei favorite.

si la turul Frantei e la fel.
si peste tot e la fel.

de ce ar incerca cineva constient sa transforme o echipa intr-o turma de oi?
eu, clar nu o sa devin oaie. pot cel mult sa devin printzesa.
and again, nu oricine poate sa fie trainer in viata asta. unii stiu sa stearga praful foarte bine. unii sunt performanti la a leni. stiti ce e aia "a leni" ?

and then, cand intreb, "tu unde vrei sa ajungi in viata?" va rog, sa stiti raspunsul. ca sa putem cladi cararea galbena pana acolo.

FullMoon, fri 13th to sat 14th. House of dreams.

intr-o perioada in care 5 din 12 stele de pe cer sunt retrograde.. cumva deci timpul recupereaza. probabil ca pentru unii din noi merge inapoi. eu prefer sa stiu ca recupereaza distanta fata de vis.

in perioada asta, mi se intampla sa pot comunica foarte clar, cu toate cuvintele. in toate planurile. cine poate intelege asta acum, foarte bine. cine nu vrea sa inteleaga ca vorbeste mercur cel taios cu toata forta, imi pare rau. o perioada in care sa spun lucrurile atat de limpede, va mai fi peste 28 de ani.

pe langa asta, aspectul cel mai clar, accentuat de micul negutzator, este legat de oameni din trecut care apar acum in calea mea. am localizat doi. aproape 3. ca  sa invete de la mine lucruri. da.
pe langa el, pozitia soarelui in fata conducerii hartii mele, ma face sa vreau sa inteleg de ce nu cunosc pe nimeni nascut maine. ce-ar fi daca as cunoaste?

sensul vietii de pe cer, se intalneste cu steaua mea. in zilele urmatoare. stiu care e casa pe care o luminezi tu, si in care ma ajuti. stiu. si asta e unul din motivele pentru care sunt fericita ca existi. nu pot sa scriu in cuvinte, dar cei din jur, vor vedea schimbarea care urmeaza. ca sa verificam cat de predictiva pot fi.

good karma. vreau sa transform potentialul stelelor in good  karma.
nimic nu e intamplator in lume, si stelele nu mint. niciodata.
urmeaza luna plina jucausa. intalnindu-se cu valurile  marii. oare o sa lumineze luna atat de tare planul asta incat valurile sa erodeze zidul si sa il sfarame? da. pentru ca luna de pe cer trebuie sa iti ajute luna sa-si recunoasca apa.

luna asta plina.. e in casa viselor. cand sa devina ele realitate daca nu acum?

L.O.V.E.

limpede

..and life happens..
ca sa nu uitam nici cand suntem prea euforici nici cand suntem prea tristi ca oricand se muta o stea, lucrurile se pot schimba dramatic, life happens. si stelele sunt 12. casele sunt 12 si la fel si zodiile. si nu exista oameni identici si nici clipe identice intre ele, ca sa traim macar o clipa cu impresia ca timpul se repeta sau se poate recupera, si ca avem timp sa asteptam. nu, nu avem. lucrurile se intampla exact atunci cand trebuie.

legat. am vazut cum mi s-au umflat  vizibil gleznele in ziua in care marea a realizat ca locul meu e acolo.
dar.. voi aveti ancora in viata asta? ancora pentru valori? pentru viziune? punctul zero din care incep axele lumii? centrul hartii astrale? aveti?

eu am realizat duminica, ca mai nou, atunci cand doare, nu pot sa spun asta celui care ar putea vindeca. as zice ca nu prea conteaza pentru ca, oricum, eu vindec, si oricum eu ma transform singura. si mai apoi am realizat ca spun mereu ca nu am nevoie de ajutor. ma descurc singura. sunt prea multe mutari de stele printre care m-am descurcat singura, ca sa abandonez lupta acum. dar, sunt lucruri pe care nu vreau sa le fac singura.
si ziua de duminica mi-a reamintit pana la os, ce inseamna sa ai nevoie de ajutor. ce inseamna sa nu conteze siguranta ta, ci mai mult cea a celor dragi.

asta, schimband putin cadrul in care se joaca stelele, a facut in asa fel incat sa ne fereasca din cale privirile.
pentru ca, ce ti-ar fi spus ochii mei altceva, decat ca ar trebui sa te simti norocos ca inca traiesc si timpul inca nu te-a cazut la examenul asta?

si nu ma mai invidiati in fiecare zi pentru diverse nimicuri.
invidiati-ma pentru felul in care cred in forever.

cam trist..

citesc despre stele de atata vreme..

am inceput, incet, treptat sa ma uit in viitor.

de ce mi-o fi luat atata vreme sa inteleg cum e cu sufletele stelelor?

eu stiu ca lumea asta conventionala nu poate accepta ca stelele stiu tot si nu mint niciodata. pentru ca e mai simplu sa calculezi matematic orice, decat sa traiesti in lumea prafului organizat de stele.

:)

si totusi, acum cand Luna-mi straluceste mai puternic ca niciodata, inteleg niste lucruri care ar  fi trebuit sa imi fie atat de evidente deja, dar care fac atata sens cand ma uit care e rolul meu aici, in viata asta.

recunosc oamenii potential fericiti, dupa ochi. ma pot imprieteni cu ei.

inteleg ca invat cate ceva de la fiecare din cei pe care ii intalnesc. despre viata, despre roluri, despre trecut si despre viitor. despre valori si limite. despre compromisuri. de la toti, mai putin de la unul. care ramane ancora in realitate, pentru ziua in care o sa ma trezesc din visul asta in realitatea in care visul a devenit real.

eu nu o sa fac in viata asta ever again compromisul de a-mi nega fericirea in favoarea confortului. imi e clar asta. atat de limpede!

meritam cu totii sa fim fericiti. cumva universul are grija sa ne dea in viata asta intalnirea cu perechea noastra. 

meritam sa o simtim si sa o recunoastem. si daca dupa aceea vom alege sa ii negam existenta de frica de fericire, e alegerea fiecaruia dintre noi. o sa  vina, mai devreme sau mai tarziu in viata fiecaruia din noi un judecator al valorilor, care sa ne justifice din cazua caror traume anterioare nu suntem fericiti. LOL. nu suntem fericiti pentru ca atunci cand viata ne izbeste de fericire, din cauza zidurilor conformitatii, nu o recunoastem. si daca o recunoastem, nu credem ca ar putea fi reala. si ne da viata ocazia, sa alegem sa ii nefericim si pe cei de langa noi, impiedicandu-i, prin legaturile create, sa isi gaseasca / intalneasca / recunoasca propriul drum spre fericire. 

limite. 

sunt in etapa in care nu prea inteleg de ce universul nu poate sa indeparteze ACUM , doar pentru 5 minute valul de pe ochii vietii, ca sa isi vada lantzurile. asta vreau: sa isi vada lanturile. sunt sigura ca in clipa in care le vede, le rupe.

si pentru ca inteleg ce se  intampla, imi e greu sa inteleg de ce nu e momentul care trebuie. ce asteptam, dle Timp? ca doar nu astepti tu sa se hotarasca niste manageri. tu poti mai bine decat atat :) !

Fe.I.

am obosit. really am obosit.
stiu ca sunt in urma Timpului. stiu ca sunt prea tarziu. cine stie cum recuperez anii astia?
am nevoie sa ii recuperez.
am obosit sa inteleg nativ matematica stelelor. vreau sa inchid ochii si sa uit tot.
vreau sa pot sa uit, sa nu mai inteleg vibratiile stelelor.
nu mai vreau sa inteleg lucruri doar ca sa le verific sa vad ca asa si sunt.
eu ce ar trebui sa fac?
te rog, dle Timp, fa cumva si considera ca am invatzat toate lectiiile din viata asta, si hai sa trecem la urmatoarea. iarta-ma si pe mine de la exemenul asta permanent. vreau pauza. intelege, te rog. vreau pauza. nu mai pot sa trec de la un examen la altul, de la o materie la alta. chiar daca asta de azi a fost la materia mea preferata, stelele. 
e complicat daca atunci cand stiu mai bine ca tine nu imi dai niste timp inapoi.
stii... am nevoie de niste fier. stelele imi smulg penele in fiecare zi, una cate una.. 
am nevoie de niste fier. si de niste iod. intravenos. may i?

(Plutoniul ajuns în organism se deplasează în oase sau organe rămânând acolo mult timp și iradiază permanent organismul producând cancer.)
(Se presupune că Marte își datorează culoarea roșiatică unui sol bogat în oxid de fier.)
(De altfel, în alchimie, simbolul fierului era identic cu cel folosit și în prezent pentru a indica genul masculin și cu cel pentru Marte: ♂.)

Kind of.. kind.

..the kind of self I can tell "thank you" from the heart, and be sure it does more good to me than ever dreamed of.
..the kind of trust is so hard to find in this world. atunci cand mintea nu mai gandeste ci doar repeta lucruri simple.. until i'm done. safe.
..cam asa ar trebui sa fie orice relatie de invatzare.. ca sa functioneze. asa as vrea sa pot fi eu. macar pentru unii. :)
cautam.. chiar cautam un cuvant care sa descrie felul de incredere si de sigurantza din poza asta. Kind it is.
o data in plus, o alta alegere, bazata pe intuitie inainte de orice altceva. verificata apoi exact in filmul care trebuie.
cate din astea au fost in ultimul an?
nici nu pot enumera acum repede toti oamenii care mi-au aparut in cale pentru ca trebuia sa ii intalnesc, ca sa ma ajute in drumul  meu pe cararea galbena..
dar i-am recunoscut pe toti, inainte de cifre, dupa suflet.
cam de un an de zile, nu mi-a iesit in cale nici un rau si nici un urat. pentru ca nu vreau sa cunosc rai si urati.

pentru ca eu construiesc good karma for the future.

si stiu, in fiecare zi cand ma trezesc, ca in timpul viselor, universul imi transforma visele in realitate. in fiecare zi cate un pic.
si daca visele mele nu includ transformarea fizica.. atunci.. din visul cui devin eu mai blond in fiecare zi?

love, love.