mother issues

Am crezut mereu ca e a father issue. I should have known better. Lack of mother gives that  kind of uncertainity. The father was always present.
In the long run dependance of a mother figure. What is the difference between mother / mate / daugher?
Protection or share?
Eu nu am facut psiho. Dar stiu un personaj celebru care ..

Ieri. Pentru ca nu am nevoie de cuvinte ca sa stiu. Am nevoie de confirmari, da, dar au grija stelele sa le primesc.

Ieri sascha a spart prima lui farfurie. Pentru ca cioburile aduc noroc. Nu avem nevoie de noroc, dear. Avem nevoie de putere, ca sa rupem lanturile.
Si pluto e acasa la mine. :)

f.r.i.g.

everybody leaves.
cand am auzit eu prima data asta.. eram..nu. not everybody. i'll find someone who'll stay.

the good: e mai bine ca cineva sa plece atunci cand iti dai seama ca imaginea pe care te-a lasat sa o construiesti e fake. "prefer sa nu imi amintesc de tine, decat sa te urasc". hard truth. :) live with it

the bad: sunt oameni despre care nu sunt pregatita sa plece. nu o sa fiu niciodata pregatita sa plece. nu conteaza ca avem cum vorbi. i need touch. i need flesh.

the ugly: sunt oameni care as vrea sa plece si sa nu ii mai intalnesc ever. si ei, nu si nu, insista sa ramana. cat mai am de invatzat de la ei? am depasit de mult limita tolerantei

the beautiful: chiar plecati sunt oameni care vor ramane mereu cu mine. sunt ai mei. reteaua mea empatica.

buretzesc.. si e complicat cand oamenii nu vor sa recunoasca evidenta.
m-am epuizat azi.. fara sa stiu de ce. sincer.. nici nu cred ca vreau sa stiu, dar meritam un "multumesc nico, for the energy. for care"

si nu, nu avem dreptul sa ii uratzim pe cei de langa noi, pentru ca  nu suntem singuri pe ei.. si nu avem incredere in relatie.
te rog, nu te uratzi acumuland nesiguranta si neincredere. nu merita.
oricand, inima poate decide ca nu mai vrea sa bata. oricand.
merita?

mi s-a facut foarte frig azi. nu racesc, dar e foarte foarte frig
imi ingheatza penele.

home. away feom home

Sascha is very lovable today.
Little prince...

May I?

anchoring is a bitch.
Obisnuiam sa pot pleca oricand, cu oricate bagaje, stiind ca ma intorc sau nu, nu conta.
Acum, de fiecare data cand plec, pe masura ce ma indepartez simt cum imi lipseste acut aerul. Nu pot sa respir cum trebuie.

Nu respir cum trebuie on a daily basis.

Pentru ca eu dorm prin parcuri sub cerul liber in vreme ce acasa..

Stii...

Safe.
Do you feel safe where you are?

Love.
Do you feel love covering you where you are?

"I'm never alone. I'm alone all the time."
Home is where your heart is. Where you are.

safe

FEAR. invisible strings of fear creeping out at the constient level goes down to dreaming of green grass of home.

After talking with MM over not believing anymore in the "tomorrow" lie. The M born the Iris day. ...

After talking with The other MM, over you and over the reflection of me in your eyes.. how come I can't see it, but she can now?

After meeting VD and over_trying_2_talk_him_out_of_it on life.

I woke up again in a field of green grass. In a perfect sunny Leo day.

Entwined.

Doar o zi. O sa creasca iarba peste mine, si va fi tarziu. And I am positive.

"being friends", come again? (people change, but the past doesn't)

M-am nascut intr-o zodie care are nevoie de prieteni in jur to feel good.

Majoritatea celor din jur, cand zic "zodie" se gandesc ca sunt scorpie si atat, si scorpiile sunt rele si ne defineste asta.

E bine, ca scut, e bine si asa. Mai bine adica.

Dintre majoritatea celor din jur, oricum, jumatate nu cred in zodii, si nu au intrebari referitor la asta, decat atunci cand apare vreo "nepotrivire de caracter" si trebuie sa se dezvinovateasca pentru alegerea facuta, Atunci e bun Soarele ca isi asuma el.

Pana aici, nimic nou, toti stim asta.

Orice relatie din lumea asta e reciproca. It so happens that you have a stellum in my 2nd house. m.i.n.e. Eu as paria ca sunt in a 4-a. Nu pentru ca vreau o hartie, ci pentru ca acolo as vrea sa-ti fie Luna asezata, si pentru ca, cu ochiul liber, you're a creature of the day.

Well, iubire cu forta nu se poate. Se cheama Viol.

Prietenie cu fortza, nu se poate. Se cheama Inselaciune.

Ambele se pedepsesc doar daca fac plangere, si trec, daca ne impacam.

Deci, hai sa nu ne impacam si sa imi vad eu de Cararea Mea Galbena.

Cand scriu, scriu despre mine, si despre lucruri care mi se intampla.

Daca nu dau nume, nu inseamna ca personajele nu exista, inseamna doar ca e mai util societatii daca cei neimplicati isi pun niste intrebari, decat daca cei nominalizati ma suna sa isi ceara scuze. 

Scuzele nu valoreaza nimic in fata timpului care a trecut.

Hai sa nu ne tratam ca si cum unii am fi mai hoti decat prostii pe care ii furam, si daca cumva se prind, sa ne cerem scuze pentru furt, ca sa lasam loc de a fura si data viitoare.

Cred ca prietenia se creaza si se intretine nu prin dependenta de servicii reciproce, ci prin sprijinul empatic pe care ni-l putem oferi all the time. Nu cred ca am nevoie sa vorbesc zilnic cu prietenii mei ca sa ii consider proieteni. Nici macar cu aia cativa, care conform ziselor din carti, sunt "adevarati". Timpul a avut grija sa-mi demonstreze ca, nici macar "adevaratii", nu merita sa stie foarte multe detalii, pentru ca le vor folosi. Poate neintentionat. I do not care. I don't even give a f. on the late excuses.

De aia, in ultima vreme, cand ma gasesc intr-un loc unde cred ca am prieteni care vor sa ma vada, there is facebook checkin. Stiu ca nu toata lumea este fan FB. Dar, e alegerea mea, pentru ca nu mai vreau sa trec prin experienta de a ma suna "prietenii" dupa ce am plecat sa ma intrebe de ce nu i-am cautat. Stiu eu de ce. Pentru ca nu vreau sa stric ceva ce exista din cauza unor scuze puerile pentru motivele care pot exista ca sa nu ne vedem. Cine vrea sa se vada cu mine, sau sa vorbeasca cu mine, STIE cum sa ma gaseasca.

Astazi sunt suparata, din nou, pe mine, pentru usurinta cu care ma imprietenesc cu necunoscuti. Pe care trebuie sa ma stradui sa ii inteleg pentru ca imi sunt "prieteni", si care sunt mereu pregatiti sa imi spuna care sunt motivele pentru care visele mele nu se pot realiza, dar ale lor, pentru ca sunt mai reale, se pot. REALLY??!?!?!

Am o lista de valori. Sunt compromisuri pe care eu nu o sa le fac. EVER. Pentru ca eu am nevoie de coloana vertebrala ca sa pot purta coroana de printzesa.

Cu toate astea, incerc mereu (am incercat) sa inteleg motivele pentru care ceea ce nu corespunde cu valorile mele, se poate regasi in "cealalta lista" a prietenilor mei. Pentru ca suntem atat de frumosi, pentru ca suntem atat de diferiti. Da, dar daca suntem atat de diferiti, poate ca nu suntem compatibili empatic pentru a fi prieteni. 

So, first things first, the Libra from previous lives sais that: Relatiile trebuie sa fie reciproce. Echitabile.

I can be your friend in need, but define the need first. Because when I am in need, you are not here. Nu am cerut, dar daca doar eu sunt prietenul care la nevoie se cunoaste, nu inteleg unde e partea echitabila a lucrurilor. 

Si nu, nu vreau sa inteleg care e motivul pentru care eu sunt cea care trebuie sa inteleaga ca nu am dreptul sa fiu fericita pentru ca altcineva si-a facut un copil si acum are nevoie de altcineva cu care sa il creasca pentru ca ala cu care l-a facut nu mai corespunde ca si caracter.. REALLY!!!

(stiu ca societatea asa incurajeaza, dar asta imi ingradeste mie dreptul la fericire, si nu am CHEF sa incerc sa inteleg sau sa contribui la asta. te rog, nu imi mai explica.)

I love you, but I need you to keep me safe. (asta ar fi o reciproca echitabila, as I know you have a different definition for Love)

levels of tolerance

Prima saptamana a fost cum a fost.
A doua.. is getting funnier by day.
Daca as mai sta una.. m-as plictisi?

M-am hotarat ca nu mai am chef sa tolerez mizerii. Some might say ca asta inseamna ca devin intoleranta. Well, others, will say that intoleranta = nu tolerez = ignor ceea ce ma deranjeaza = daca ma deranjeaza, nu exista. (Nu, va rog, nu incercati sa recunoasteti pe nimeni. Este despre mine.)

M-am hotarat ca daca tot nu cade nimic din cer, cu exceptia apei, as putea sa ma opresc din a gasi scuze altora pentru felul in care imi incalca drepturile. Am citit eu undeva, ca niste baieti destepti au stabilit pentru noi toti, inca din 1966, la Viena, ca am voie sa fiu liber, atat timp cat nu ii calc pe ceilalti in picioare. Cu reciproca valabila. Asa ca daca tot tin mortish sa ma dezvolt in alte planuri, atat timp cat inca nu traieste nimeni singur pe lume, o sa am grija sa nu mai tolerez mizerii. Call it raising my standards.

I love nets / webs. Indiferent de forma si de stare de agregare. Partial si din cauza talentului E. I need food for that. Dar, faptul ca traim intr-o retea, nu cred ca ar trebui sa insemne ca nu putem face nimic deconectati. Si nu ma refer la prostii de genul: au stabilit specialistii in psihologie ce naspa sunt cei care utilizeaza facebook, twitter, skype, etc. Sunt absolut convinsa ca daca incerc sa inchid telefonul cateva zile, nu o sa mi se intample nimic. Voi supravietui. Dar prefer sa nu incerc sa fac asta. Nu vreau, is it ok with you? :)

La schimb, ii invit pe toti cei care cred ca pot trai in afara vreunei retele, sa incerce sa isi schimbe cartea de identitate la SCLEP Timisoara. :) Sa vedeti ce pofta de retzea o sa aveti atunci. ce subit o sa vreti puteti da cateva telefoane sa va rezolva Blonda mai repede buletinul.

Exista o blonda. Ea scrie intr-un caiet din ala ca la controlul medical de rutina. Numele, adresa, varsta, termenul.. cat mai ai adica. Ea fiind sefa peste buletine si stabilind din puterea pantofilor ei rosii ratiunea urgentei fiecaruia din cei care au rabdarea sa stea la coada de marti, din afara palatului in care ea, doar 2 ore pe saptamana primeste poporul.

Cred ca in GoT nu e asa trist. Cred ca Daenerys totusi vorbeste cu poporul mai mult de 2 ore pe saptamana. (Vai, Nico, update yourself on GoT!)

De fapt, as putea numara exceptziile. Stiu multe blonde pe lumea asta. Cum se face ca retelele lor neuronale functioneaza in majoritatea cazurilor la fel? Stiu, cumva, au un rol aici si toti cei din jurul lor care le incurajeaza sa functioneze prin prisma tocurilor cu care pot calca lumea in picioare. Oare intotdeauna a fost asa? Oare mereu va ramane la fel? Venus e Blonda?

Vreau sa cred ca locuiesc intr-o realitate in care am voie sa vorbesc fara sa imi fie frica. Adica, nu imi e frica, reformulez, fara ca ceilalti sa imi faca rau pentru ca am un curaj pe care ei nu il au: de a spune lucruri.
Observ, ca din pacate, cei de varsta mea, care traiau cand strazile erau pline de sange, au uitat usor asta, si accepta in liniste intoarcerea in anii '70. Nu ca ar fi fost rau atunci, nu stim. Dar putem repeta istoria ca sa vedem cum e.

Eu nu vreau asta pentru copii mei. Nu vreau sa se nasca intr-o lume in care sa invete de la gradinita (privata!) ca nu trebuie sa vorbeasca cu ceilalti decat daca sunt copii de directori. Sau cel putin din reteaua celor care nu platesc taxe si impozite. Ma intristeaza sa vad ca cei care vin din urma, stiu deja ca daca vor sa li se rezolve o situatie trebuie sa dea 7 telefoane, sa se recomande ca venind din partea cuiva, ca sa se rezolve lucrurile. Social, asta inseamna ca mergem in urma, nu inainte.

Din fericire, exista Oaze. (Daca s-ar putea sa nu sece).

1. Se poate face control medical complet in 30 min. cu programare in ziua de dinainte. La Medicis.
2. Se pot primi analizele complete pe e-mail in jumatate de zi. La Bioclinica
3. Se pot face analize de sange pentru animale. tot la Bioclinica
4. Actele pentru permis se depun in 30 min, si se elibereaza prin posta, in 5 zile. Oriunde in tara.
5. Taxa pentru permis, se poate plati la CEC, la POS, cu card de la orice alta banca.

Astea imi vin in cap acum. Cred ca mai sunt, dar deocamdata doar oaze, in marele desert al lucrilor care se fac DOAR pe sistem PCR (Pile, Cunostinte, Relatii).