din senin

umbre de aripi de fluturi..
miros de apa sarata..
..si Sasha stie..
fiecare pana doare lipsa aerului care sa ii sustina zborul,
chiar daca aripile nu au uitat.
si stiu mereu, ca de fiecare daca cand le intind, de fiecare data cand vantul ma lasa sa inchid ochii si  sa zambesc soarelui, sunt in siguranta.
fara analize. ce-ar fi daca nu am sti ce spun ele?
doar niste cifre.
pe care ma incapatanez in fiecare zi sa nu le cred.
pentru ca tratamentul de care am nevoie nu se gaseste de cumparat.
eu nu o sa il cumpar.

E.. being E. sunt aici.
termina odata cu limitele si pedepsele si hai acasa, ca imi faci sufletul tzandari in fiecare zi cand ma trezesc plangand din senin  fara sa stiu de ce, cand stiu clar cine face asta.
atat ai invatzat tu pana acum in viata? sa te pedepsesti singur? asa "trebuie"?
nu intelegi ca existi ca sa stralucesti pe cer?
(ah, da, in lumea in care alegi sa traiesti, nu exista suflet.)

still..