(some time ago..)
azi si le fura. daca nu azi, maine. ca sa stie, preventiv,
care sunt regulile pentru a avea o sansa atunci cand isi intalneste perechea.
nu are nevoie in viata asta nici de o mama, are, nici de o
fiica pe care sa o creasca. o sa isi faca.
are nevoie sa-si poata recunoaste perechea din multimea de
fete care ii ies in cale.
cred ca a intalnit-o déjà, dar.. au ochii inchisi amandoi :)
time is a bitch as always. problema e ca atunci cand vor fi
sufleteste pregatiti sa se recunoasca, sa isi dea timpul sa se iubeasca cu
ranile pe care le vor face intre timp.
nu cred ca exista compromisuri in planul asta. cred in
schimb ca exista prejudecati care ne limiteaza aripile
“Domnule Timp, am castigat toate pariurile pe care le-am
facut noi doi vreodata. cum facem?”
“Ti-am mai zis. Tu singura, poti sa faci tot ce vrei. de ce
nu auzi asta?”
“Nu in planul asta, te rog. In planul asta vreau sa aleaga
el. dimineata la pranz, seara. sa tina minte alegerea si pentru urmatoarea
viata. sa isi aminteasca din viata anterioara. sa isi aminteasca din
realitatile paralele. vreau sa functioneze cuantica, si pentru el.”
“da, dar, stii ca daca tu nu vrei sa il dezlegi, si e legat
de altcineva, e in orb. nu vede legatura.”
“nu o vede. o simte. inconstient o simte. nu exista atatea
coincidente, pentru ca nu exista coincidente in the first place.”
“nu ma pot opri.”
“nu vreau sa stiu din viitor. am incredere in stele. am
obosit. dar as vrea sa stiu din trecut, de ce e asa suparat pe mine.
si totusi desi suparat, m-a urmat, m-a gasit, dar refuza sa ma recunoasca.”
“patience. ca sa nu zic cuvantul cu R. ce intelegi prin
asta?”
“imi repeta vladutz mereu: “patience”. ca inca nu am invatzat lectiile ca sa putem sa ne
reintalnim, desi eu cred ca le-am invatzat pe ale mele.”
“bine. sa reformulam ce-ti zice tie intuitia, si ce-ti zice
mama ta despre bariera falsa dupa care se ascunde?”
“nu vreau sa astept asta”
“ce faci pentru a o distruge?”
“imi distrug sufletul. nu stiu daca o sa imi foloseasca la
ceva in the end.”
“poate asta e lectia lui. poate nu ai gresit tu. poate a
adus cu el, din viata anteriara, bariera asta. pe care singur trebuie sa o
distruga. poate te-a recunoscut dar nu intelege lectia. e cerebral. all
synapses, no soul. Air.”
“nu. nu vreau ascendentul ala.”
“de ce iti e frica..”
“Domnule Timp, toti meritam sa fim fericiti.
chiar si eu.”
"ma intrebi, sau imi spui :) ?"
"cand?"
cand imi e rau, fara motiv, ma intreb "now what?"
cad de durere fizic,
doar pentru a realiza ca nimeni nu ma prinde. doar eu pot sa-mi intind
aripile si sa zbor.
nici nu as vrea sa ma prinzi ca pe o zana impiedicata, really now.. :) would you?!?!
pot sa declar nula viata asta?
..and Sascha Duncan’s way of cutting off the weblink, is cristal
clear in my mind.
(ieri)
lucrul scris ramane scris. nu e bine.
ba da, sigur ca e bine. never in my life, nu am simtit ca ai vrea sa ma opresc din ceea ce fac. sau ca nu m-ai incuraja. niciodata nu am simtit din partea ta, cu toate lucrurile pe care ti le-am spus, ca nu ai intelege sau ca nu ar conta. sau ca ai judeca, sau even ca m-ai jigni. repet: cu toate lucrurile spuse.
mi s-a intamplat in schimb sa inteleg ca nu trebuie, chiar nu trebuie sa accept de la nimeni, indiferent de cat de bine intentionat se preface ca e, sa imi zgarie macar superficial sufletul. ce rost are sa ne incurcam? Are: realizez cu fiecare piatra din drum, why is it that we belong together.
i love you for the way you help me grow wings.
it can't rain all the time.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu