Noru meu, cand trecea pe langa altii ca el, mergea mandru si apretat, ca si cum lumea s-ar invarti in jurul lui. Cand incepeau sa se ia de el, se uita la mine, cu ochii aia de "wtf, ei nu inteleg cat de frumos sunt?", se apropia de gard, se uita de sus spre ei si mergea mai departe.
Azi, inteleg, ca mersul asta, i se potrivea perfect, printre multe alte lucruri. Lui si doar lui, pentru ca stia clar diferentza intre cine sunt eu, si cine e restul lumii.
In zilele in care alung apa din calea zambetelor, imi e complicat sa pricep cat de gol poate fi spatiul dintre pene, si cum nu poate el tine aerul, pentru ca nu e destul de apretat.
Dar, pe parul lui colorat in 2 culori, mandria pufoseniei nu a avut nici macar o clipa nesigurantza pe care o simt acum venind.
Si stiu, ca in fiecare zi cand ma trezea de dimineatza, stia sigur cine sunt.
Si stiu, ca vreau ca indiferent unde ma arunca visul dimineatza, cand deschid ochii larg, sa stiu cine sunt.
Azi, inteleg, ca mersul asta, i se potrivea perfect, printre multe alte lucruri. Lui si doar lui, pentru ca stia clar diferentza intre cine sunt eu, si cine e restul lumii.
In zilele in care alung apa din calea zambetelor, imi e complicat sa pricep cat de gol poate fi spatiul dintre pene, si cum nu poate el tine aerul, pentru ca nu e destul de apretat.
Dar, pe parul lui colorat in 2 culori, mandria pufoseniei nu a avut nici macar o clipa nesigurantza pe care o simt acum venind.
Si stiu, ca in fiecare zi cand ma trezea de dimineatza, stia sigur cine sunt.
Si stiu, ca vreau ca indiferent unde ma arunca visul dimineatza, cand deschid ochii larg, sa stiu cine sunt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu